VLAD HOGEA – ”ANDROPAUZA LA ROMÂNI” (16 decembrie 1999)

C9Multă lume a început să vorbească, pe bună dreptate, despre impotenţa clasei noastre politice. Incapabili să ia o decizie după capul lor, demnitarii români refuză să se încoieze, preferând să stea într-o poziţie de aşteptare, păguboasă pentru toţi, inclusiv pentru ei. Faptul că o grămadă de aşa-zişi “politicieni” nu au bărbăţia să-şi arate muşchii doctrinari şi ideologici când vin la guvernare, nu mai e de mult un secret. Dar perpetuarea sculamentului în viaţa publică românească, în general (şi în cea ieşeană, în special), ar trebui să ne dea serios de gândit. E clar că unor moşnegi liberali sau ţărănişti nu li se mai scoală bastoanele ca în tinereţea lor mai mult sau mai puţin revoluţionară. În ciuda vârstei matusalemice, aceşti patriarhi ai senilităţii nu se mişcă nici un milimetru de pe jilţurile capitonate unde şi-au instalat fundurile urât mirositoare. În urma lor, plodăraia de nepoţi şi strănepoţi de sânge (corcit) sau de alianţă (conjuncturală) împânzesc până la refuz reţeaua administraţiei locale şi centrale.
Nepotismul de partid a devenit o regulă pentru sistemul corupt şi inuman care încă mai caracterizează România. Totul pentru a se acoperi andropauza care marchează profund comportamentul clanului de la putere. Penetrarea pieţelor externe de desfacere a fost înlocuită de politica onanistă a supravieţuirii prin comerţ şi trafic de frontieră. Sămânţa bună a creşterii economice (prin sporirea producţiei interne) a fost schimbată de coaliţia lui Dănilă Prepeleac cu importul deşeurilor aruncate peste bord de vesticii aflaţi în criză de supraproducţie. Asta nu înseamnă că românii n-ar avea armăsari adevăraţi, capabili să prăsească iepele altora. Numai că aceştia sunt ţinuţi în grajduri infecte, în timp ce gloabele “democratice” abia se mai târăsc prin păşunile grase ale Ieşilor şi României. Nu trebuie decât să urnim din loc căruţa înnămolită a poporului român, pentru ca la anul pe vremea asta să-i prindem din urmă pe unguri, pe polonezi şi pe cehi.
Viagra nu putem folosi, că e prea scumpă, iar noi suntem săraci. În schimb, putem să găsim altă metodă. La urma urmei, de ce-am schimba noi la infinit “pamperşii” ministeriali, când putem să-i înlocuim pe cei care i-au tot murdărit în ultimii ani…
(Editorial publicat sub pseudonim, “Atac de Târgu’ Ieşilor”, 16 decembrie 1999)

Anunțuri
Categorii: Naționalism, Politică - Partidul România Unită, Restituiri, Viaţa mea, cărţile mele | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: