RESTITUIRI: VLAD HOGEA despre AFACEREA TRANSGOLD (2005)

transgold_4Mă voi referi astăzi la una dintre cele mai murdare afaceri de după 1989: Cazul Transgold, o mega-escrocherie prin care s-a lichidat, practic, mineritul românesc din Maramureş. Acum mai bine de 2 ani (la 11 februarie 2003), atrăgeam atenţia, în plenul Camerei Deputaţilor, asupra situaţiei dezastruoase în care se afla compania Remin din Baia Mare, în urma asocierii păguboase cu firma australiană Esmeralda. Vă amintiţi, poate, de accidentul ecologic de proporţii din anul 2000, care, prin poluarea rîurilor Someş şi Tisa şi, mai ales, prin mediatizarea internaţională a consecinţelor acestei acţiuni, a adus grave prejudicii imaginii României. După acea catastrofă, SC Aurul SA şi-a schimbat denumirea în SC Transgold SA. Componenţa grupului de acţionari era următoarea: Esmeralda (care s-a rebotezat Eurogold) – 50%, Compania Remin – 44,5%, Geomin SA Bucureşti – 5%, alţii – 0,5%. În zona Baia Mare existau trei mari iazuri de decantare: Meda, Flotaţia Centrală şi Aurum. Dintre acestea, iazul Meda fusese „drenat” deja, pînă în 2003, la cantitatea de aproximativ 60 de tone. Cum la Meda, cantitatea de aur era cuprinsă între 8-12 g la tona de steril, totalul aurului extras ar fi trebuit să fie în jur de 45 de tone, iar cantitatea de argint de aproximativ 300 de tone. Unde a ajuns diferenţa dintre cantitatea estimată şi cantitatea extrasă? Se ştie că în România există o singură uzină de obţinere a aurului din minereul DOR (aur-argint): Phoenix, din Baia Mare. Administratorii de la Transgold au refuzat, însă, prelucrarea locală, alegând să transporte minereul DOR (obţinut după prelucrări succesive ale haldei de steril) în Anglia şi, mai nou, în Elveţia. Oare întâmplător? Ei ştiau că autorităţile vamale române nu aveau posibilitatea tehnică de a verifica conţinutul real al acestui aliaj. Pe lângă aur şi argint, în cantităţi de zeci de ori mai mari decât cele declarate, minereul trimis în străinătate conţinea şi alte metale extrem de rare, şi chiar mai preţioase decât aurul, folosite în tehnica spaţială: wolfram, cesiu, stronţiu, radiu, beriliu, iridiu. Nu întâmplător, ochii celor de la Esmeralda au rămas mereu aţintiţi spre perimetrele aurifere Săsar, Ilba, Nistru, unde aurul poate fi exploatat prin cariere de suprafaţă. Dacă ne gândim că exploatarea la suprafaţă a unui zăcământ costă mai puţin de jumătate decât exploatarea în subteran, este de înţeles de ce australienii au făcut tot ce este posibil pentru a intra şi în posesia carierelor Lăpuşna şi Şuior – în ultima exploatare existând un stoc imens de pirită, cu o valoare estimată de 50 de milioane de dolari. Procesul tehnologic de obţinere a aurului şi argintului folosit de către Transgold se bazează pe utilizarea cianurii în cantităţi suprasaturate, în mediu deschis, la o distanţă de 50 de metri de cartierele băimărene! În aprilie 2005, Corpul de Control al Ministerului Economiei a demarat o anchetă privind modul în care s-au încheiat contractele de procesare a minereului aurifer între compania şi firma Transgold; sperăm că nu se va încerca în vreun fel muşamalizarea cazului.

Şi ca un ultim element: compania Transgold va trebui să-şi reducă producţia cu 85%, în urma unei decizii luate în acest sens de Justiţia ungară, într-un proces vechi de 4 ani. Vasile Ţintea, directorul general al Remin (unul dintre principalii acţionari ai Transgold), spune, însă, că nu este îngrijorat de sentinţa dată de statul vecin: „Capacitatea Transgold este foarte mare, ei nu au folosit-o încă niciodată; cota de 15% este suficientă pentru nevoile noastre”. Că va fi sau nu aplicată în România, hotărârea luată de Tribunalul budapestan oricum nu-i va clinti pe australienii care fac ce vor cu aurul românesc, în dispreţul total al legilor ţării şi al contractelor încheiate…

(Declarația politică a fost prezentată pe 7 iunie 2005, în plenul Camerei Deputaților)

Anunțuri
Categorii: Naționalism, Politică - Partidul România Unită, Restituiri, Viaţa mea, cărţile mele | Lasă un comentariu

Navigare în articol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: