RESTITUIRI: Vlad Hogea, „Bani din… timbre!” (februarie 2005)

Respectînd vechile tradiţii, o serie de administraţii poştale din ţări cu democraţie consolidată pun în circulaţie, în fiecare an, diferite emisiuni poştale conţinînd timbre cu suprataxă. Iată cîteva exemple: 1) “Pentru Crucea Roşie”; 2) “Pentru bolnavii de tuberculoză”; 3) “Pentru binefacere”; 4) “Pentru tineret”; 5) “Pentru sport”; 6) “Pentru patrie”. Sumele adunate din aceste suprataxe sînt virate (donate) prin Ministerul de Finanţe unor instituţii guvernamentale sau fundaţiilor specializate în acţiuni de promovare a măsurilor de ajutorare a persoanelor cu probleme speciale sau pentru investiţii speciale. Înainte de instaurarea regimului comunist, şi în România au existat acţiuni similare iniţiate de Poşta Română, în sprijinul unor categorii de populaţie defavorizate sau în lupta împotriva unor maladii cu puternic impact social. După schimbarea regimului politic, survenită la 30 decembrie 1947, prin proclamarea Republicii Populare Române, s-a considerat că aceste probleme… nu mai există (?!), aşa că emisiunile poştale cu suprataxă au dispărut. Totuşi, din anul 1959 (după sărbătorirea Centenarului Timbrului Românesc) şi pînă în 1998, Poşta Română a lansat anual, de Ziua Mărcii Poştale Româneşti, cîte o emisiune cu suprataxă în favoarea mişcării filatelice naţionale (ba chiar, în anul 1971, un bloc de 6 timbre cu suprataxă, în sprijinul organizării, la Bucureşti, a Expoziţiei Filatelice „Balkanfila“). Începînd cu anul 1999, după 40 de ani de apariţie neîntreruptă a timbrelor cu suprataxă, nişte funcţionari zeloşi, dar neprofesionişti, ai Poştei Române au dispus desfiinţarea suprataxei, care venea în sprijinul acţiunilor de binefacere, dar şi al mişcării filatelice. Sesizaţi fiind asupra acestei stări de lucruri, de către d-nii Corneliu Bristan (Fundaţia “Fraternitatea” Iaşi) şi Florin Patapie-Raicu (Societatea Filatelică “Moldova” Iaşi), am considerat că este necesar să aducem în atenţia Parlamentului oportunitatea reluării unor asemenea vechi şi bune iniţiative, în mod greşit curmate în urmă cu cîţiva ani.

Întrucît este vorba de atragerea de fonduri de la populaţie, prin suprataxe poştale, trebuie iniţiată o lege specială însoţită de norme de aplicare, care să asigure emiterea de timbre poştale în beneficiul Crucii Roşii, al bolnavilor TBC şi de SIDA, al persoanelor cu handicap etc. Emisiuni similare de timbre se bucură de mare succes în rîndul filateliştilor din ţări europene cu administraţii poştale de veche tradiţie (cum sînt: Franţa, Germania, Italia, Elveţia, Olanda, Belgia, Cehia, Grecia, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Malta), dar şi în ţări de pe alte continente (Statele Unite ale Americii, Canada, India, Ecuador, Cuba, Mexic, Coreea de Sud, Filipine, Maroc, Burundi ş.a). În fiecare an, Poşta Germană şi Ministerul Federal de Finanţe pun în circulaţie cîteva emisiuni de timbre cu suprataxă, purtînd denumiri generice: “Pentru sport”, “Pentru tineret”, “Opere de binefacere”, “Crucea Roşie”. Sumele de bani strînse prin acest procedeu al suprataxelor sînt substanţiale, deoarece valoarea suprataxei este, uneori, egală cu jumătate din valoarea de francare a timbrului. Aceste timbre sînt foarte căutate de filateliştii din toată lumea, ceea ce constituie un avantaj pentru statul emitent: prin schimburi internaţionale se poate promova imaginea ţării respective, prin alegerea unor subiecte adecvate specificului naţional. De-a lungul timpului s-au folosit, în principal, două procedee de colectare a fondurilor pe mărcile pentru binefacere. În prima variantă, acestea se prezintă sub forma unor timbre distincte, aplicate alături de timbrul de francatură. A doua variantă presupune emisiunea poştală sub formă de suprataxă (uneori benevolă, alteori obligatorie), înscrisă în desenul mărcii poştale respective, sau supratipărită pe aceasta. Primele timbre cu suprataxă s-au tipărit în 1897, în statele New South Wales şi Victoria din continentul australian, în beneficiul construirii unui spital. În timp, tot mai multe state au început să emită timbre cu suprataxă. În România, prima emisiune poştală cu suprataxă în scopuri de binefacere, intitulată „Torcătoarea“, apare în anul 1906. Apoi, emisiuni de acest gen au fost o constantă a Poştei Române, avînd diverse teme: 1) “Asistenţa bolnavilor TBC” (1913); 2) “Timbre de ajutor” (1915-1918, 1921); 3) “Asistenţă socială” (1921-1928); 4) “Pentru cercetaşii României” (1931-1932, 1934-1936); 5) “Pentru fondul aviaţiei” (1931-1932, 1936, 1940); 6) “Pentru construirea unui sanatoriu TBC” (1932); 7) “Pentru tineret” (1935-1936); 8) “Pentru sport” (1937, 1943-1946); 9) “Pentru înzestrarea Armatei”: (1939-1940); 10) “Pentru Crucea Roşie” (1941, 1943, 1945); 11) “În folosul Filarmonicii Române” (1947); 12) “Casa Şcoalelor” (1947); 14) “Pentru înfometaţii din secetă” (1947); 13) “Invalizi, orfani, văduve de război” (1947-1948) – şi lista nu este completă. În acest moment, cea mai practică şi mai eficientă metodă, atît din punct de vedere financiar, cît şi pentru filatelişti, este marca poştală cu suprataxă înscrisă prin adiţionare (cu +) la valoarea taxei de serviciu poştal. Durata de colectare a fondurilor poate fi limitată la o anumită perioadă de timp, sau poate avea caracter continuativ, pînă la epuizarea tirajului. În cazul României, ultima variantă (fără limitare în timp) este cea mai potrivită, ţinînd cont că, prin tradiţie, mărcile poştale româneşti au valabilitate de francare fără nici o limitare calendaristică. Atragem atenţia asupra faptului, deosebit de important, privind valorile suprataxelor poştale. Aceste valori trebuie aplicate în mod obligatoriu numai pe timbrele de francare curentă a corespondenţei, şi nu pe timbre cu valori nominale mari. Secretul colectării unor fonduri relativ importante (în raport cu numărul populaţiei şi puterea ei de cumpărare) constă în tiraje mari ale acestor emisiuni de timbre şi valori modice ale suprataxelor în scopuri de binefacere. Doar aplicînd această strategie, vom obţine cel puţin 3 mari beneficii: 1) Reluarea tradiţiei caritabile şi umanitare a Poporului Român; 2) Recoltarea de fonduri în beneficiul acţiunilor descrise mai sus; 3) Promovarea imaginii României pe plan mondial, prin circulaţia mărcilor poştale cu subiecte de binefacere, mărci care au o foarte mare căutare printre filatelişti. Putem spune că – fără să cheltuim nici un ban – mărcile poştale (care trebuie să conţină subiecte emblematice specifice ţării noastre) vor purta în lume imaginea României, cu frumuseţea şi bogăţiile ei.

Anunțuri
Categorii: Naționalism, Restituiri, Viaţa mea, cărţile mele | 2 comentarii

Navigare în articol

2 gânduri despre „RESTITUIRI: Vlad Hogea, „Bani din… timbre!” (februarie 2005)

  1. Am colectat timbre mai bine de 50 de ani şi, pentrucă am trăit în Exil, Garmania şi Austria mi-a fost mai atractive. Din Catalogul Michel 2004 am constatat că aşi avea în jur de vreo 30.000 de dolari , valoarea catalogului. Am vrut să le vând cu vreo 4 ani în urmă, dar n’am primit niciun răspunsd. Am constatat că pasiunea electronică a distrus arta filatelică şi eu, care nu-mi trecea o zi ca să nu mă ocup de timbre, acum timbrele canadiene le întrebuinţez pentru poştă…
    Cu bine, Tamburus

  2. Ion I Moţa şi Vasile Marin, Legionari, ( nu simişti) au plecat să lupte în Spania cantra bolşevismului şi, au căzut luptând la Majadahonda, la 13 Ianuarie 1937. Ionel Moţa a fost Fondator al Mişcării Legionare, alăturat de Corneliu Zelea Codreanu. Au fost îngropaţi la Casa Verde din Bucureştii Noi, dar cu venirea comunismului, de mormintele lor nu se mai ştie nimic. Politica bolşevică a fost ca să nu se lase nici-o urmă despre naţionalişti, dar aceasta este şi politica uniunii europoene că, Rudolf Hess, al doile în comandă al Naţional Socialismului a fost înmormântat într’un cimitir unde familia avea loc de veci, dar , pentru că la mormântul lui Hess se duceau mulţi oameni şi se rugau şi lăsau coroane de flori, într’o noapte, rămăşiţele lui Hess au fost dezgropate şi, probabil arse, ca să nu se mai ştie nimic de El…
    Tamburus

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: